Pentru a putea așeza elevii unei clase câte doi în fiecare bancă, în această sală de clasă, ar mai trebui adusă încă o bancă în care să fie așezați doi elevi.
Fie \( b \) = numărul de bănci din sala de clasă și \( n \) = numărul de elevi din clasă.
Din enunț obținem sistemul: \(\displaystyle \begin{cases} n = 2b + 2 & (1) \\ n = 4(b - 6) + 2 & (2) \end{cases} \)
Rel. (2): \((b-6)\) bănci pline cu 4 elevi, 1 bancă cu 2 elevi, 5 bănci libere.
\( 25 = 2b + 2 \implies 2b = 23 \implies b = 11{,}5 \)
Numărul de bănci trebuie să fie număr natural. Deoarece \( b = 11{,}5 \notin \mathbb{N} \), valoarea este imposibilă.
\( 2b + 2 = 4(b - 6) + 2 \)
\( 2b + 2 = 4b - 24 + 2 \implies 24 = 2b \implies \boxed{b = 12} \)
\( n = 2 \cdot 12 + 2 = \boxed{26} \text{ elevi} \)
(1): \( 2 \cdot 12 + 2 = 26 \) ✅ (2): \( 6 \times 4 + 1 \times 2 = 26 \) elevi; \( 6 + 1 + 5 = 12 \) bănci ✅
\( b \) = numărul de bănci, \( n \) = numărul de elevi.
„câte 2, mai trebuie o bancă cu 2" → \( n = 2b + 2 \). Numerotează relațiile: (1), (2).
Dacă \( b \notin \mathbb{N} \), valoarea lui \( n \) este imposibilă.
5 bănci libere + 1 bancă cu 2 elevi → bănci pline cu 4: \( b - 6 \), nu \( b - 5 \).