MateExamene
Profesor de Matematică — Elena Micu
Acasă
Despre
Evaluarea Națională
Bacalaureat
Olimpiade
Admitere Facultate
Admiterea în liceele militare
Admitere Clasa V
Gimnaziu
Liceu
Materiale
Contact
Clasa a XI-a
›
Știinte Sociale
›
Introducere în Statistică
› Test de înțelegere
Matematică · Clasa a XI-a · Știinte Sociale
Test de Înțelegere — Introducere în Statistică
30
întrebări
3 puncte
/întrebare
10 puncte
oficiu
Total:
100 puncte
1
O cercetare înregistrează genul participanților (masculin/feminin). Ce tip de scală de măsurare se utilizează?
A
Ordinală
B
Nominală
C
Cardinală (de interval)
D
Proporțională (de raport)
Scala nominală clasifică în categorii distincte, fără a implica o ordine sau o relație cantitativă.
2
La un concurs, participanții sunt clasați pe locuri (locul 1, 2, 3...). Ce tip de scală se utilizează?
A
Nominală
B
Proporțională
C
Ordinală
D
Cardinală
Scala ordinală permite clasificare și ordonare, dar diferențele dintre ranguri nu sunt egale sau semnificative cantitativ.
3
Temperatura unui oraș este măsurată în grade Celsius. Ce tip de scală este aceasta?
A
Nominală
B
Ordinală
C
Cardinală (de interval)
D
Proporțională (de raport)
Scala cardinală are origine arbitrară (0°C nu înseamnă absența temperaturii), deci nu permite calcule de tipul „de câte ori mai mult".
4
Venitul lunar al angajaților unei firme este înregistrat în lei. Ce tip de scală se utilizează?
A
Nominală
B
Ordinală
C
Cardinală
D
Proporțională (de raport)
Venitul are un punct zero natural (0 lei = absența venitului), deci permite toate calculele matematice — este scală proporțională.
5
Ce caracteristică esențială diferențiază scala proporțională de scala cardinală (de interval)?
A
Scala proporțională permite ordonarea valorilor
B
Scala proporțională are un punct zero natural (absolut)
C
Scala cardinală permite calcule matematice complete
D
Scala cardinală clasifică în categorii
Punctul zero natural (absolut) este ceea ce distinge scala de raport: absența completă a caracteristicii măsurate.
6
Un stat colectează date despre toți locuitorii săi la fiecare 10 ani. Această investigație se numește:
A
Eșantion reprezentativ
B
Recensământ
C
Cercetare selectivă
D
Statistică descriptivă
Recensământul colectează informații despre toți membrii unei populații, nu despre o parte selectată.
7
Un cercetător intervievează 500 de elevi dintr-un județ cu 50.000 de elevi pentru a studia performanța școlară. Cei 500 de elevi reprezintă:
A
Populația statistică
B
Un recensământ
C
Un eșantion
D
O colectivitate dinamică
Eșantionul este o parte a populației selectată pentru a reprezenta caracteristicile întregii mulțimi de date.
8
Care este avantajul principal al recensământului față de cercetarea pe bază de eșantion?
A
Este mai rapid și mai ieftin
B
Costă mai puțin decât un sondaj
C
Oferă informații complete despre toată populația
D
Permite erori statistice mai mari
Recensământul acoperă toți membrii populației, eliminând erorile de eșantionare — dar este mai costisitor și mai lent decât sondajele.
9
Dintr-un grup de 200 de studenți, 80 au promovat examenul. Care este frecvența relativă a studenților care au promovat?
A
80
B
120
C
0,4
D
40
Frecvența relativă = frecvența absolută / total = 80/200 = 0,4. Dacă se exprimă procentual: 40%.
10
Suma tuturor frecvențelor relative exprimate ca coeficienți (nu procente) este întotdeauna:
A
0
B
100
C
1
D
Variabilă, depinde de date
Suma frecvențelor relative ca coeficienți = 1 (sau 100%, dacă sunt exprimate procentual). Este o proprietate fundamentală a distribuției frecvențelor.
11
Rata șomajului a crescut de la 5% la 7%. Cum se exprimă corect această modificare?
A
A crescut cu 2%
B
A crescut cu 40%
C
A crescut cu 2 puncte procentuale
D
A crescut cu 0,02 puncte procentuale
Diferența dintre două procente se exprimă în puncte procentuale (7% − 5% = 2 p.p.), nu în „procente" — aceea ar fi creșterea relativă: (7−5)/5 × 100 = 40%.
12
Dacă 30 din 150 de elevi au obținut nota 10, care este procentul acestora?
A
30%
B
15%
C
20%
D
25%
Procentul = (30/150) × 100 = 20%.
13
O firmă produce zilnic 1000 de produse. Statisticianul studiază defectele apărute în ultimul an. Ce reprezintă colectivitatea statistică?
A
Tipurile de defecte posibile
B
Toate produsele fabricate în ultimul an
C
Doar produsele defecte
D
Zilele de producție din ultimul an
Colectivitatea statistică cuprinde ansamblul de fenomene individuale cu aceeași natură calitativă — toate produsele fabricate, nu doar cele defecte.
14
Înălțimea elevilor dintr-o clasă variază de la un elev la altul. „Înălțimea" este:
A
O colectivitate statistică
B
O unitate statistică
C
O caracteristică (variabilă) statistică
D
Un indicator statistic
Caracteristica statistică este proprietatea comună tuturor unităților colectivității care variază de la o unitate la alta — exact cum variază înălțimea de la elev la elev.
15
Fiecare elev dintr-o clasă reprezintă:
A
O caracteristică statistică
B
O unitate statistică
C
O colectivitate statistică
D
Un indice statistic
Unitățile statistice sunt elementele individuale care compun colectivitatea — în cazul de față, fiecare elev în parte.
16
O colectivitate statistică statică descrie:
A
Un proces în evoluție temporală
B
O stare sau un nivel la un moment dat
C
O tendință pe termen lung
D
O variabilă continuă
Colectivitățile statice exprimă o stare sau un nivel la un moment dat; cele dinamice concretizează un proces sau o devenire în timp.
17
Densitatea populației (locuitori/km²) este un exemplu de:
A
Indice al dinamicii
B
Frecvență relativă
C
Raport de intensitate
D
Indicator al planificării
Raportul de intensitate se obține din doi indicatori absoluți de natură diferită, în relație de interdependență — număr de locuitori raportat la suprafață.
18
Comparăm PIB-ul României în 2024 față de 2023. Aceasta este:
A
Un raport de intensitate
B
Un indice al dinamicii
C
O frecvență absolută
D
Un indicator absolut
Indicii dinamicii compară același fenomen în două momente de timp diferite — raportul PIB 2024/PIB 2023 este un indice al dinamicii.
19
Erorile statistice sunt considerate admisibile într-o proporție de:
A
1%
B
10%
C
5%
D
2%
Prin convenție statistică, erorile sunt admise în proporție de 5%, reglate de proprietățile legii numerelor mari.
20
Profesiunile angajaților (medic, profesor, inginer, economist) sunt clasificate pe o scală:
A
Cardinală
B
Proporțională
C
Nominală
D
Ordinală
Profesiunile sunt categorii distincte fără ordine intrinsecă și fără valoare numerică — scală nominală.
21
Preferințele față de un produs (foarte mulțumit, mulțumit, nemulțumit, foarte nemulțumit) sunt măsurate pe o scală:
A
Nominală
B
Ordinală
C
Cardinală
D
Proporțională
Există o ordine clară (mulțumit > nemulțumit), dar diferențele dintre categorii nu sunt egale sau măsurabile cantitativ — scală ordinală.
22
Greutatea corporală a persoanelor se măsoară pe o scală:
A
Nominală
B
Ordinală
C
Cardinală
D
Proporțională (de raport)
0 kg reprezintă absența completă a greutății — punct zero natural. Deci greutatea are scală proporțională (de raport).
23
Principiul lui Auguste Comte „A ști pentru a prevedea și a prevedea pentru a conduce" exprimă scopul:
A
Aritmeticii politice
B
Statisticii descriptive
C
Cercetării statistice (cunoaștere → predicție → acțiune)
D
Statisticii practice antice
Comte, fondatorul pozitivismului, enunță lanțul cunoaștere → predicție → acțiune, care stă la baza scopului cercetării statistice moderne.
24
Gottfried Achenwall a introdus termenul „statistică" (Statistik) pornind de la cuvântul:
A
Latinescul „status" (stare)
B
Grecescul „stasis"
C
Germanul „Staat" (stat)
D
Englezescul „statistics"
Achenwall (1749) a format termenul „Statistik" din latinescul „status" (stare) și italienescul „stato" (stat).
25
„Legea numerelor mari", care stă la baza statisticii probabiliste, a fost formulată de:
A
William Petty
B
Ronald Fisher
C
Jacob Bernoulli
D
Adolphe Quetelet
Jacob Bernoulli (1654–1705), matematician elvețian, a formulat legea numerelor mari în tratatul „Ars conjectandi".
26
Care este ordinea corectă a etapelor cercetării statistice?
A
Prelucrare → Observare → Analiză și interpretare
B
Analiză → Prelucrare → Observare
C
Observare → Prelucrare → Analiză și interpretare
D
Prelucrare → Analiză → Observare
Cercetarea statistică: (1) Observarea/înregistrarea datelor → (2) Prelucrarea → (3) Analiza și interpretarea rezultatelor.
27
Instituția statistică a Uniunii Europene care elaborează norme și metode pentru statistici imparțiale și fiabile se numește:
A
OCDE
B
EUROSTAT
C
BNS
D
UNICEF
EUROSTAT — Oficiul Statistic al Comunităților Europene — este instituția statistică oficială a UE.
28
Principiul omogenității statistice presupune că elementele colectivității trebuie să fie:
A
Cât mai diferite între ele
B
De aceeași natură calitativă, același teritoriu și același timp
C
Selectate aleatoriu fără niciun criteriu
D
Aparținând la cel puțin două populații diferite
Omogenitatea statistică = aceeași natură calitativă + același teritoriu + același timp (moment sau interval). Fără omogenitate, comparațiile sunt invalide.
29
Care dintre următoarele afirmații despre legea statistică este corectă?
A
Se manifestă precis în fiecare caz individual
B
Este o lege exactă, fără excepții
C
Se manifestă ca tendință predominantă la nivelul întregului, nu în fiecare caz
D
Se aplică doar în statistică demografică
Legea statistică se manifestă ca tendință predominantă, ca rezultantă medie, la nivelul întregului — nu se verifică obligatoriu în fiecare caz individual.
30
William Petty, fondatorul Aritmeticii politice, a demonstrat avantajul major al informațiilor statistice exprimate:
A
Sub formă descriptivă și narativă
B
Sub formă numerică
C
Sub formă grafică vizuală
D
Sub formă de prognoze
William Petty (1623–1687) a descoperit avantajul informațiilor exprimate sub formă numerică — baza metodei cantitative în economie și statistică.
Verifică răspunsurile
din 100 puncte
Răspunsuri corecte
Notă
Reia testul