MateExamene

Profesor de Matematică - Elena Micu

Problema 2 — Subiectul III.2

📄 Descarcă PDF
Problema 2 Algebră Dificil Simulare 2026

Se consideră expresia \[ E(x) = \left(\frac{1}{x^2-3x+2} + \frac{1}{1-x}\right) : \frac{x^2-6x+9}{x-1}, \] unde \(x\) este număr real, \(x \neq 1\), \(x \neq 2\) și \(x \neq 3\).

2p a) Arată că \(x^2 - 3x + 2 = (x-2)(x-1)\), pentru orice număr real \(x\).
3p b) Arată că numărul \(T = E(4) + E(5) + E(6) + E(7)\) este mai mic decât \(-\dfrac{\sqrt{2}}{2}\).

💡 Indicații

  • a) Calculează produsul \((x-2)(x-1)\) din membrul drept și verifică că obții \(x^2-3x+2\).
  • b) Folosește a) pentru a simplifica suma din paranteză: observă că \(1-x = -(x-1)\). Simplifică \(E(x)\) complet, descompune în fracții simple, apoi calculează \(T\) ca sumă telescopică. Compară \(T\) cu \(-\frac{\sqrt{2}}{2}\) ridicând la pătrat sau înmulțind convenabil.

✏️ Rezolvare

Condiții de existență și observații

\(x \in \mathbb{R}\), \(x \neq 1\), \(x \neq 2\), \(x \neq 3\).

Observații: \(x^2-3x+2 = (x-2)(x-1)\) [din a)], \(\; x^2-6x+9 = (x-3)^2\), \(\; 1-x = -(x-1)\).

a) Demonstrarea identității (2p)

1
Calculăm produsul din membrul drept

\[ (x-2)(x-1) = x^2 - x - 2x + 2 = x^2 - 3x + 2 \]

Egalitatea \(x^2 - 3x + 2 = (x-2)(x-1)\) este verificată pentru orice \(x \in \mathbb{R}\). ✅

b) Arătăm că \(T < -\dfrac{\sqrt{2}}{2}\) (3p)

1
Simplificăm suma din paranteză

Folosim \(1-x = -(x-1)\):

\[ \frac{1}{(x-2)(x-1)} + \frac{1}{1-x} = \frac{1}{(x-2)(x-1)} - \frac{1}{x-1} = \frac{1 - (x-2)}{(x-2)(x-1)} = \frac{3-x}{(x-2)(x-1)} \]

2
Simplificăm \(E(x)\) complet

Folosim \(x^2-6x+9 = (x-3)^2\) și înmulțim cu inversul împărțitorului:

\[ E(x) = \frac{3-x}{(x-2)(x-1)} \cdot \frac{x-1}{(x-3)^2} = \frac{-(x-3)}{(x-2)(x-3)^2} = -\frac{1}{(x-2)(x-3)} \]

3
Descompunem în fracții simple (sumă telescopică)

\[ E(x) = -\frac{1}{(x-2)(x-3)} = \frac{(x-3)-(x-2)}{(x-2)(x-3)} = \frac{1}{x-2} - \frac{1}{x-3} \]

4
Calculăm \(T\) — suma telescopică

\[ T = E(4)+E(5)+E(6)+E(7) \] \[ = \left(\frac{1}{2}-1\right) + \left(\frac{1}{3}-\frac{1}{2}\right) + \left(\frac{1}{4}-\frac{1}{3}\right) + \left(\frac{1}{5}-\frac{1}{4}\right) \] \[ = -1 + \frac{1}{5} = -\frac{4}{5} = -0{,}8 \]

5
Comparăm \(T = -\dfrac{4}{5}\) cu \(-\dfrac{\sqrt{2}}{2}\)

Este suficient să comparăm \(\dfrac{4}{5}\) cu \(\dfrac{\sqrt{2}}{2}\), adică \(8\) cu \(5\sqrt{2}\), deci \(\sqrt{64}\) cu \(\sqrt{50}\).

Deoarece \(64 > 50\), avem \(\sqrt{64} > \sqrt{50}\), deci \(\dfrac{4}{5} > \dfrac{\sqrt{2}}{2}\).

Prin urmare \(-\dfrac{4}{5} < -\dfrac{\sqrt{2}}{2}\), adică \(T < -\dfrac{\sqrt{2}}{2}\). ✅

\( T = -\dfrac{4}{5} < -\dfrac{\sqrt{2}}{2} \)

💡 Strategii pentru fracții algebrice și sume telescopice

💡
Recunoaște \(1-x = -(x-1)\)

Când un numitor este opusul altuia, înlocuiește \(\frac{1}{1-x} = -\frac{1}{x-1}\). Această substituție simplifică imediat aducerea la numitor comun.

💡
Suma telescopică: termenii intermediari se anulează

Dacă \(E(x) = \frac{1}{x-2} - \frac{1}{x-3}\), suma \(E(4)+E(5)+\ldots\) este telescopică — rămân doar primul și ultimul termen. Scrie toți termenii înainte de a simplifica.

💡
Compararea numerelor raționale cu iraționale - ridică la pătrat sau adu la același numitor

Pentru a compara \(\frac{4}{5}\) cu \(\frac{\sqrt{2}}{2}\): înmulțești ambii cu \(10\) → compari \(8\) cu \(5\sqrt{2}\) → ridici la pătrat → \(64\) vs \(50\). Mult mai simplu decât calculul zecimal.

💡
Descompunerea în fracții simple — cheia sumelor telescopice

\(-\frac{1}{(x-2)(x-3)}\) se poate scrie ca \(\frac{1}{x-2} - \frac{1}{x-3}\) deoarece \((x-3)-(x-2) = -1\). Identifică această structură și profită de ea.

⚠️
Atenție la semnul inegalității când compari negative

Dacă \(\frac{4}{5} > \frac{\sqrt{2}}{2}\), atunci \(-\frac{4}{5} < -\frac{\sqrt{2}}{2}\). Semnul inegalității se inversează când înmulțești cu \(-1\).

← Problema anterioară 📋 Lista problemelor Problema următoare →